Nu am mai postat de mult pe blog dar astazi s-a intamplat ceva ce m-a scos din sarite si mi-a demonstrat din nou caracterul romanesc de "lasa-ma sa te las".Niste colegi de ai mei au conceput un proiect foarte interesant,din punctul meu de vedere, si anume crearea unei linii de metrou usor care sa ajute la decongestionarea traficului din zonele mai mult decat aglomerate ale Bucurestiului. Reactia unui profesor la acest proiect a fost sa spuna ca proiectul este imposibil,ca e vorba de cai verzi pe pereti,ca acest proiect este facut pe principiul "sa ne facem ca facem ceva" si asa mai departe...Eu sincer nu ma asteptam la asa ceva avand in vedere ca,desi nu imi place sa o recunosc, respectivul profesor are o cultura generala mai mult decat stufoasa si are treaba cu foarte multe domenii de activitate,adica 'stie cu ce se manaca'.
Acum sa vedem ce e cu reactia de care va spuneam.E adevarat ca proiectul colegilor mei va avea nevoie de foarte multi bani,interes si implicare.E adevarat ca nu este foarte usor realizabil si ca e foarte greu sa schimbi ceva in tara asta.Pentru ca 90% din populatie are mentalitatea de "lasa-ma sa te las" si se complac in societatea si sitemul politic infect prezente.Nimic in tara asta nu e facut cum trebuie: sistemul educational e la pamant,sistemul sanitar la fel,sistemul poltitic nu mai vorbesc pt ca nu e un secret pt nimeni ca se fura ca in codru din buget,autostrazile sunt facute mai mult decat 'praf',preturile sunt mult mai nesimtite decat in afara,dar salariile evident mai mici si lista poate continua inca vreo cativa kilometri.Ideea ca se fura ca un condru nu mai indigneaza pe nimeni pe principiul 'si eu as fi facut la fel in locul lui'.E mai mult decat adevarat ca in Romanica noastra iubita poti sa schimbi ceva cu ft multa greutate...DAR DE CE SA NU INCERCI!!!
Daca nu incerci nu vei putea sa schimbi nimic.De unul singur nu vei putea sa schimbi nimic.Si mai important este ca schimbarea se face in timp,nu dintr-o data.Daca ne complacem in situatia asta si spunem 'oricum nu se poate' atunci de ce mai traim...mai bine ne-aruncam de pe un bloc si gata.Pt k in zilele noastre daca esti 'om' esti privit ca idealist,daca vrei sa schimbi ceva ti se spune ca ai timp de pierdut si asa mai departe.Desi Romania este o tara saraca bani se gasesc daca, cauti suficient de bine si de mult.Sa fim seriosi daca obtii fonduri de la cativa 'colosi' privati si fonduri U.E (pt k U.E baga bani cu remorca in noi,dar ele se pierd pe proiecte mai realiste decat metroul usor,proiecte care nu sunt realizate intr-un final si care raman in pom) se poate realiza ceva.Pentru asta exista fundraising-ul si CSR companiilor.S-a pus la un momentan problema ca cei care au realizat proiectul nu au competenta de a propune asa ceva pt k nu au facut studii de fezabilitate si pentru ca nu au cunostinte practice pentru a poiecta noua linie,dar astea sunt noduri in papura.Sa fim sinceri...cum sa faca niste liceeni asa ceva...tocmai asta e ideea!!!! Obtii fonduri si angajezi ingineri si persoane care au aceste cunostinte.Poate e mai greu, dar nu imposibil.
La un moment dat s-a pus problema varstei....dar daca la 17-18 ani nu esti preocupat si nu incerci sa schimbi ceva...atunci cand sa o faci??? La 30 de ani cand o sa fii ingropat in munca si o sa trebuiasca sa muncesti cu tona pentru un trai decent(daca inca nu ai problemele astea pt k te intretin ai tai e naspa) ? Sa fim seriosi! Cine o sa mai aiba timp si chef dupa ce vine acasa rupt de oboseala sa faca proiecte? Sau mai bine sa faci proiecte la 60 de ani? Cand o sa fii total scarbit de jegurile din jurul tau?
Acum e momentul cel mai bun sa schimbam ceva.Pentru ca suntem tineri,pt ca ne intereseaza,pentru ca avem entuziasmul si idealismul necesar pt ca,pana la urma urmei, e nevoie si de idealism pentru o schimbare.Pentru ca de la 10% la suta din populatie cu o mentalitate normala poate reusim sa facem 12 %,iar poate ca cei cu cativa ani mai mici vor putea duce statistica la 14% si asa mai departe.
Nu voi mai continua subiectul pt ca as putea sa mai scriu kilometri intregi pe subiectul asta si cred ca deja ati inteles ceea ce am vrut sa spun.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu