marți, 17 noiembrie 2009

Pentru voi,pentru noi

Citat din FRANCESCA MARIA LEONTE - "Pentru voi,pentru noi"

http://phraenky.blogspot.com/

Avem timp pentru toate. Să dormim,
să alergăm în dreapta şi în stânga,
să regretăm ce-am greşit şi să greşim din nou,
să-i judecăm pe alţii şi să ne absolvim pe noi înşine,
avem timp să citim şi să scriem,
să corectăm ce-am scris, să regretăm ce-am scris,
avem timp să facem proiecte şi să nu le respectăm,
avem timp să ne facem iluzii
şi să răscolim prin cenuşa lor mai târziu.
Avem timp pentru ambiţii şi boli,
să învinovăţim destinul şi amănuntele,
avem timp să privim norii, reclamele sau un accident oarecare,
avem timp să ne-alungăm întrebările,
să amânăm răspunsurile,
avem timp să sfărâmăm un vis şi să-l reinventăm,
avem timp să ne facem prieteni, să-i pierdem,
avem timp să primim lecţii şi să le uităm după-aceea,
avem timp să primim daruri şi să nu le-nţelegem.
Avem timp pentru toate.
Nu e timp pentru puţină tandreţe.
Când să facem şi asta murim.


Octavian Paler



Mai vorbeşte-mi încă... Aceste cuvinte
le-am dorit de tânăr... Le-am dorit fierbinte
cald fior trezeşte vraja lor adâncă
Mai vorbeşte-mi încă...

Mai vorbeşte-mi încă... Lumea nu se-arată
ale tale vorbe leagănă şi-mbată,
vorba ta - o floare alintând o stâncă -
mai vorbeşte-mi încă...


Kazimierz Przerwa-Tetmajer




Nu vreau sa vorbesc despre ce ar trebui sau nu ar trebui. Vreau sa transmit un mesaj... Unul... Nu stiu exact care... O sa incerc sa imi gasesc cuvintele. Simt ca trebuie sa transmit ceva ce mocneste in mine, sta pitit, il caut, il intreb dar se ascunde mai mult. Cred ca de fapt, asa ajung sa il cunosc. Sau sa il pierd. "Atat de aproape si totusi atat de departe."


Nu vreau sa judec, nu vreau sa laud, nu vreau sa blamez, nu vreau sa preamaresc. Simt doar ca pluteste sub ochii nostri si nu putem vedea. Il intelegem prost si facem lucruri gresite.

Nu vreau sa mai risipesc clipe de justificari false ce se materializeaza in directii necugetate. Simt ca lasam sa treaca ce e important si ne nimicim in secunde crunt de lipsite de sens.

Nu vreau sa inabus ganduri si sentimente. Simt doar ca nu le traim indeajuns.

Nu vreau sa felicit, nu vreau sa incurajez vorbele in plus. Simt doar ca nepasarea si uitarea nu ar trebui sa fie incadrate in sentimentele pe care le putem trai.

Nu vreau pedepse. Simt doar ca invatarile de minte si cuprinderea necuprinsului ar trebui sa fie intre telurile noastre.


Nu vreau si totusi simt.

Nu stiu ce vreau sa spun si totusi spun.

Stiu ce spun, nu stiu de ce.

Nu vreau incertitudine, simt doar ca dreptatea e nedreapta.

Paradox.

Durere.

Oare raspunsurile sunt acolo? Nu cumva le vom primi prea tarziu? Sau abia cand vom fi destul de buni, vom sti sa ne raspundem si sa intelegem? Vom ajunge toti la stadiul acesta?

Va multumesc voua tuturor. As vrea doar sa cititi printre randuri. Vreau sa fac ceva cand simt ca trebuie sa fac ceva. Toate la timpul lor. Poate ca acum e timpul lor...


Francesca Leonte

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu